quinta-feira, 28 de abril de 2011

Tinan-tinan, CCT Fo Kafe Oan-Aikakeu 600 Mil Ba Agrikultores




JOSEFA PARADA – SUARA TIMOR LOROSAE – 28 abril 2011

DILI- Atu hamoris ambiente iha nasaun foun ida ne’e nia laran, oras ne’e dadauk Coperativa Café Timor (CCT) fo kafe oan, aikakeu, ai-oan no aiteka oan kuaze 600 mil pes ba agrikultores sira atu kuda.

“Ami tinan-tinan halo ai-oan kafe oan, aiteka oan, aikakeu kuaze 600mil pes ne’ebe fo ba agrikultores sira kuda. Se ai 600mil pes deit tinan-tinan mak agrikultura kuda mak moris hotu lakleur meiu ambiente timor laran sai matak,”afirma Director CCT, Germinino Amaral dos Reis ba STL iha nia knar fatin Bidau Lecidere, Dili, Tersa (26/4).

Germinino hateten, bainhira produs ai-oan invez tinan-tinan aumenta maibe tinan-tinan diminui halo grafiku ne’e tun. Tamba kafe tuan ona inklui la troka kafe foun no laiha rehabilitasaun ne’ebe diak. Husi ne’e mak halo menus nia produsaun.

Maibe oras ne’e CCT mos iha ona programa atu halo iha  area rehabilitasaun ne’ebe halo ona alende mos komesa ona atu kuda foun.   

Husi aspektu ne’ebe mak iha Director ne’e husu husi parte floresta no ambiente nian tenke iha mos koperasaun hamutuk, oinsa sosializa agrikultura sira no populasaun sira para labele tesi ai arbiru.

“ Se ita tesi aihun ida para halo ita nia uma ita kuda fali aihun lima tenke tau ema ba hare. Tamba timor nasaun ona hodi ukun-an, nune’e maka agora kuidadu ita nia nasaun para ambiente nasaun nian bele sai diak liu tan,”afirma Germinino.

Director CCT ne’e deklara tan katak, divizaun agridiversifikasaun iha programa ha’at maka hanesan programa habokur karau, programa kuda baunila, programa agroflorestal (kuda ai-industria, ai –sunu no ai-han karau) no programa rehabilitasaun kafe.

Suporta programa sira ne’e maka USAID ne’ebe liu husi NCBA-CCT halo implementasaun iha kampo ho agrikultores sira.

Husi programa hirak ne’e nia objektivu atu loke kampu de servisu iha sector agrikultura, halo produsaun iha area habokur karau, hakiak baunila, hakiak ai ne’ebe iha valor ekonomia bot no hasa’e produsaun kafe, hadia kresimentu ekonomia familia agrikultores sira nian iha area rurais no halo exportasaun ba komoditi ne’ebe agrikultores sira produs hanesan kafe karau, baunila no ai-industria.

“Aktividade sira ne’e hotu agrikultores maka hala’o no hetan asistensia tekniku husi staf CCT-NCBA,”tenik Director Germinino.

Idelberto Amaral nudar  membru agrikultor rekonhese katak, mesmu hanesan nasaun ne’ebe mak foin ukun-an prinsipalmente tenke hadomi ida-idak nia ambiente. Tamba ambiente sai ona hanesan mata dalan atu hamoris no hamorin nasaun timor ba oin.

Iha sorin seluk, agrikultor Gil Mendonsa afirma tan katak programa CCT ne’ebe atu fo ai-oan ba agrikultura sira atu kuda ne’e importante tebes. Atu nune’e ambiente cidade sai hanesan guarda ida atu fo sestentabilidade ne’ebe matak iha nasaun ida ne’e, maske hanesan nasaun ne’ebe kiik.

“ Kuda kafe no ai-oan sira signifika katak bele hamoris ona grafiku amibiente iha sosiedade nia laran,”agrikultor ne’e konfesa.

Entertantu lamentasaun hanesan mai husi, Irene Pereira nudar agrikultor hatutan, kafe timor tuir ona standar agrikultura organiko ho nivel internasional, tamba ne’e agrikultores sira iha teritoriu tomak merese duni atu hetan ai-oan sira ne’e. Para nune’e bele hametin no haburas ambiente iha nasaun foun ne’e nian. vey    

Sem comentários:

Mais lidas da semana